Noua lege a salarizării în sectorul public, o reformă asumată de România prin PNRR, cu un termen limită strict la 1 iulie 2026, propune o reconfigurare completă a modului în care sunt plătiți aleșii locali. Abordarea propusă transformă modul de calcul într-unul mai previzibil, bazat pe o formulă simplă: indemnizația lunară se calculează prin înmulțirea unui coeficient de salarizare cu o valoare de referință. Pentru anul 2027, această valoare a fost fixată la pragul de 4.100 de lei.
Sustenabilitate vs. Creșteri salariale Deși discursul oficial, susținut de ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, subliniază că legea nu este o simplă majorare salarială, ci o "reașezare pe criterii de echitate și sustenabilitate bugetară", cifrele arată un alt tablou: aproximativ 56% din posturile sistemului public vor beneficia de creșteri salariale. Pragmatic vorbind, aplicarea noii grile implică un efort bugetar substanțial din partea statului. Mai mult, a fost stabilită o plasă de siguranță clară: salariile nu vor scădea sub nicio formă, iar bugetarii care ar fi înregistrat teoretic o scădere a veniturilor după reformă vor primi compensații până în anul 2031.
Vârful administrativ: Costurile decidenților majori Costurile cele mai mari se reflectă, previzibil, la vârful administrației, acolo unde responsabilitatea și numărul de alegători sunt maxime.
- Cel mai mare salariu din administrația locală îi revine Primarului general al Capitalei: 26.650 lei/lună (obținut printr-un coeficient de 6,50).
- Imediat sub această treaptă, legea uniformizează veniturile pentru președinții de consilii județene, primarii de sectoare din București și primarii municipiilor reședință de județ. Toți aceștia vor beneficia de un coeficient de 6,00, ceea ce se traduce printr-o indemnizație de 24.600 lei lunar.
Administrația mică și mijlocie: Corelarea cu numărul de locuitori Noua grilă introduce o ierarhizare strictă bazată pe mărimea demografică a localității, o metodă menită să reflecte volumul administrativ. Cu toate acestea, chiar și la baza piramidei administrative, remunerațiile rămân consistente:
- Un primar de municipiu sau oraș mare (peste 200.001 locuitori) va încasa 22.140 lei (coeficient 5,40), în timp ce viceprimarul aferent va primi 18.450 lei (coeficient 4,50).
- Pentru localitățile de mărime medie (10.001 - 50.000 locuitori), primarul are alocat suma de 18.450 lei, iar viceprimarul 15.375 lei.
- Chiar și în cele mai mici localități din România (până în 10.000 de locuitori), salariul unui primar ajunge la 17.835 lei, iar cel al unui viceprimar la 14.350 lei.
Concluzie Din punct de vedere pragmatic, decuplarea grilei de salariul minim și raportarea la o "valoare de referință" (stabilită anual prin legea bugetului) oferă Guvernului un instrument mult mai eficient pentru a ține cheltuielile sub control în anii viitori. Totuși, presiunea bugetară pentru 2027 rămâne una semnificativă. Menținerea unor indemnizații de bază care pornesc de la peste 14.000 de lei brut pentru un viceprimar de comună mică, coroborată cu introducerea premiilor de performanță și a compensațiilor de tranziție, înseamnă că „sustenabilitatea bugetară” invocată de oficiali va fi sever testată în momentul implementării efective.